Scorțișoara este un condiment cu atât de multe beneficii pentru sănătate, încât ar putea fi adăugată zilnic în mâncare și în deserturi. Totuși, atenție la tipul de scorțișoară folosit și la cantitate!
Scorțișoara a fost folosită ca ingredient încă de pe vremea Egiptului Antic. Era un condiment rar și valoros, fiind considerată un cadou potrivit pentru regi.
În zilele noastre, scorțișoara este ieftină, la îndemână și se găsește ca ingredient în diverse alimente și rețete.
„Scorțișoara conține antioxidanți, magneziu, calciu și fier. Reglează glicemia, stimulează funcțiile creierului și poate ajuta în prevenirea maladiei Alzheimer.“
Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist
Scorțișoara este un condiment care se obține din scoarța interioară a unor copaci cunoscuți științific sub numele de Cinnamomum. Mirosul și aroma distincte de scorțișoară se datorează conținutului de cinamaldehidă (aldehidă cinamică) din scorțișoară. Oamenii de știință sunt de părere că acest compus este responsabil pentru majoritatea efectelor puternice ale scorțișoarei asupra sănătății și metabolismului.
Scorțișoara Ceylon versus Cassia și ce beneficii are fiecare tip
Există două tipuri principale de scorțișoară:
- Scorțișoara Ceylon – considerată scortișoară „adevărată”;
- Scorțișoara Cassia – varietatea cea mai întâlnită.
Scorțișoara Cassia provine din arborele Cinnamomum cassia, este originară din sudul Chinei și este cunoscută și sub numele de scorțișoară chinezească. Această variantă este considerată de calitate inferioară. Este foarte ieftină și este tipul cel mai frecvent consumat în întreaga lume. Aproape toată scorțișoara găsită în supermarketuri este Cassia.
Tipul Ceylon, sau „scorțișoara adevărată”, este originar din Sri Lanka și din sudul Indiei. Provine din scoarța interioară a arborelui Cinnamomum verum. Ceylonul este de culoare maro închis și are o calitate și o textură superioare tipului Cassia. Scorțișoara din Ceylon nu este la fel de accesibilă, fiind destul de scumpă în comparație cu Cassia.
Cassia conține o cantitate mare de cumarină, care poate fi toxică în cantități mari. De aceea, este mai sigur să alegeți Ceylon dacă vreți să consumați scorțișoară frecvent.
Este mai bogată în antioxidanți decât usturoiul
Scorțișoara este plină de antioxidanți puternici, inclusiv polifenoli. Într-un studiu care a comparat capacitatea antioxidantă a 26 de condimente, scorțișoara s-a dovedit a fi pe primul loc, depășind usturoiul și oregano.
Are proprietăți antiinflamatorii
Chiar dacă inflamația e un proces prin care corpul se apără de infecții și repară leziunile, atunci când devine cronică, inflamația dăunează propriilor țesuturi. Scorțișoara poate fi utilă în cazul inflamației cronice. Studiile arată că acest condiment și antioxidanții săi au proprietăți antiinflamatoare puternice.
Ce beneficii are scorțișoara pentru sănătatea inimii
Scorțișoara poate reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare. Cum? Reduce nivelul colesterolului total, al colesterolului LDL („rău”) și al trigliceridelor, în timp ce colesterolul HDL („bun”) rămâne stabil.
În studiile efectuate pe animale, scorțișoara s-a dovedit că reduce și tensiunea arterială.
În plus, în cazul persoanelor cu diabet de tip 2, care au un risc cardiovascular crescut, 1 gram sau aproximativ jumătate de linguriță de scorțișoară pe zi s-a dovedit a avea efecte benefice.
Îmbunătățește sensibilitatea la insulină
Insulina este unul dintre hormonii-cheie care reglează metabolismul și consumul de energie. De asem*nea, este esențial pentru transportul zahărului din fluxul sanguin în interiorul celulelor, pentru a-l transforma în energie.
Din nefericire, multe persoane dezvoltă rezistență la insulină, care conduce la probleme serioase, cum ar fi sindromul metabolic și diabetul de tip 2. Vestea bună este că scorțișoara poate reduce semnificativ rezistența la insulină, potrivit studiilor. Prin creșterea sensibilității la insulină, scorțișoara poate reduce inclusiv nivelul zahărului din sânge.
Are efect antidiabetic puternic
În afară de efectele asupra rezistenței la insulină, scorțișoara aduce beneficii diabeticilor prin alte câteva mecanisme.
În primul rând, s-a demonstrat că scorțișoara scade cantitatea de glucoză care pătrunde în fluxul sanguin după masă interacționând cu numeroase enzime digestive. Astfel este încetinită descompunerea carbohidraților din tractul digestiv.
În al doilea rând, un compus din scorțișoară acționează asupra celulelor imitând insulina. Acest lucru îmbunătățește foarte mult absorbția de glucoză în celule, deși acționează mult mai lent decât insulina însăși.
Numeroase studii au confirmat efectele antidiabetice ale scorțișoarei, arătând că poate reduce nivelul zahărului din sânge a jeun (pe nemâncate) cu 10%-29%. Doza eficientă este de aproximativ 1-6 grame sau 0,5-2 lingurițe de scorțișoară pe zi.
De ajutor în bolile neurodegenerative Alzheimer și Parkinson
Bolile neurodegenerative se caracterizează prin pierderea progresivă a structurii sau funcției neuronilor și structurilor din creier. Maladia Alzheimer și boala Parkinson sunt două dintre cele mai frecvente tipuri de boli neurodegenerative.
Doi compuși din scorțișoară par să inhibe acumularea în creier a unei proteine numite „tau“, specifică bolii Alzheimer, potrivit unor studii de laborator. Într-o altă cercetare efectuată pe șoareci cu boala Parkinson, scorțișoara a ajutat la protejarea neuronilor și la îmbunătățirea funcției motorii.
Scorțișoara poate proteja împotriva cancerului
Scorțișoara a fost studiată pe scară largă pentru utilizarea sa potențială în prevenirea și tratamentul cancerului.
Dovezile sunt limitate la studiile de laborator și pe animale, care sugerează că extractele de scorțișoară pot, într-adevăr, să ofere protecție împotriva cancerului. Scorțișoara inhibă dezvoltarea celulelor canceroase și formarea vaselor de sânge care hrănesc tumorile. În plus, pare a fi toxică pentru celulele canceroase, provocând moartea acestora în anumite condiții.
Un studiu efectuat pe șoareci cu cancer de colon a arătat că scorțișoara este un activator puternic al enzimelor de detoxifiere din colon, protejând împotriva dezvoltării ulterioare a cancerului. Aceste descoperiri au fost susținute de experimente în laborator, care au arătat că scorțișoara activează reacțiile antioxidante de protecție și în celulele colonului uman.
Scorțișoara are beneficii, dar și contraindicații
E clar că scorțișoara are o mulțime de beneficii pentru sănătate, însă poate avea și efecte nedorite. Consumul excesiv de scorțișoară Cassia crește riscul de afte, dar și de leziuni hepatice, de scădere periculoasă a glicemiei și poate provoca probleme de respirație. În plus, scorțișoara interacțiunează cu unele medicamente.
În cazul unor persoane, cinamaldehida din scorțișoară poate provoca o reacție alergică care duce la umflarea limbii ori a gingiilor sau la o senzație de arsură și mâncărime. Deși simptomele nu sunt neapărat severe, ele pot fi destul de supărătoare.
Calitatea scorțișoarei de a reduce zahărul din sânge poate fi o sabie cu două tăișuri. Beneficiul se poate transforma în pericol pentru pacienții cu diabet, mai ales dacă folosesc medicamente antidiabetice sau insulină injectabilă.
Pudra fină de scorțișoară poate provoca, de asem*nea, probleme de respirație și tuse dacă este inhalată, în special pentru cei cu astm. Cinamaldehida din scorțișoară poate irita și gâtul. Inhalarea accidentală de scorțișoară poate provoca inflamații pulmonare sau pneumonie de aspirație.
Scorțișoara cu miere, beneficii la dublu
Mierea și scorțișoara sunt o combinație delicioasă. Nu e de mirare că acest duo este unt adesea inclus în rețetele pentru produse de patiserie, fulgi de ovăz, ceai și chiar carne.
Chiar dacă mierea și scorțișoara sunt folosite separat în scopuri medicinale, se crede că asocierea celor două superalimente le conferă beneficii sporite. Combinația a fost folosită în medicina orientală de secole.
Iată ce beneficii are mierea cu scorțișoară. Amestecul poate fi de ajutor în cazul următoarelor probleme de sănătate:
- artrită,
- cancer,
- pierderea părului,
- infecții ale vezicii urinare,
- dureri de dinți,
- acnee,
- nivel ridicat de colesterol,
- răceală,
- indigestie,
- boli de inimă,
- obezitate,
- imunitate scăzută,
- oboseală,
- respirație urât mirositoare.
